Etiologia:

Discordanta intre informatiile asteptate si cele percepute (vizual, vestibular, somatosenzitiv) referitor la orientarea in spatiu, respectiv la derularea miscarii.
Simptome:
Indiferent de cauza acuzele sunt aceleasi. Pe langa vertij apar simptome vegetative (fatigabilitate, cascat repetat, paloare, hipersalivatie, hipersensibilitate la mirosuri, greturi, varsaturi), psihice (scaderea motivatiei, tulburari de concentrare, apatie, sentimente negative), vizuale (oscilopsia=aparenta miscare a obiectelor care sunt stationare) si motorii (senzatia de cadere, ameteala, clatinare).

Vertij fiziologic:
In anumite situatii vertijul poate sa apara,fara a exista un substrat patologic.Astfel de exemple sunt vertijul de miscare(raul de masina,de mare,calatoriile spatiale) si vertijul de inaltime(a sta pe o cladire)

Sindromul vestibular periferic:
De obicei este prezent un vertij rotational acut sever (directia de rotatie este opusa leziunii labirintice) si tendinta de cadere spre partea lezata, nistagmus orizontal, rotator, spontan in directia opusa leziunii, greturi si varsaturi. Vertijul poate fi pozitional (intoarcerea de pe o parte pe alta in pat ,ridicarea in picioarte) sau independent de pozitia corpului (vertij persistent) sau poate fi episodic sub forma unor atacuri (vertij paroxistic). Leziunea poate fi la nivelul labirintului VIII sau a nucleului vestibular.
Vertijul pozitional:
Vertijul pozitional paroxistic benign se presupune ca se datoreaza otolitilor care se desprind si plutesc de obicei in canalul semicircular posterior al maculei utriculare.
Miscarea otolitilor datorita fortei gravitationale si modificarilor de pozitie ale capului duce la mobilizare intarziata si limitata a cupulei. Acest aspect se poate
verifica prin inclinarea la 45 gr a capului (testul Dix-Hallpike). Inclinarea ulterioara de revenire poate duce la mobilizarea otolitilor din canalul semicircular.
Atacuri de vertij/vertijul persistent:
Cauza nevritei vestibulare este considerata inflamatia nervului vestibular. In cazul bolii Meniere pe langa simptomelor atacului de vertij rotational, apar tinitus,
hipoacuzie si presiune in ureche. Alte cauze posibile:fistula labirintica, paroxism vestibular sau vestibulopatie bilaterala.
Sindrom vestibularcentral:
Vertijul in acest caz se datoreazxa lezarii conexiunilor nucleilor vestibulari, a vestibulocerebelului, a talamusului si/sau a cortexului vestibular. In functie de tabloul clinic (ex.hemoragie, ischemie, tumora, malformatie, infectie, scleroza multipla, epilepsie „vestibulara”, migrena bazilara) vertijul este perceput ca fiind scurt sau lung acut in atacuri recurente sau lent progresiv. Se pot asocia in functie de localizarea leziunii si disfunctii ale trunchiului cerebral sau talamocorticale.
Vertijul non-vestibular:
Simptomele continue sau sub forma de atacuri sunt percepute ca si ameteala, mers siortostatism nesigure. In unele cazuri trebuie excluse afectiuni ale sistemului optic sau cerebeloase, anxietate (vertij fobic) hiperventilatie, boli metabolice sau cardiovasculare.

Post-ul Vertijul. apare prima dată în .