Inima si circulatia.
In general cresterea activitatii simpatice induce vasoconstructia arteriovenoasa, cresterea frecventei cardiace, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, descarcarea de adrenalina/noradrenalina de la nivelul glandei suprarenale.
Consecintele sunt cresterea tensiunii arteriale, accelerarea pulsului, cresterea volumului sanguin si redistribuirea fluxului sanguin.
Efectele actiunii parasimpatice sunt vasodilatatia si scaderea frecventei cardiace.
Aferentele: Baroreceptorii (pentru presiune-presiunea arteriala) sunt peretii vaselor intre medie si adventice in sinusul carotidian (IX), in crosa aortica (X) si in trunchiul brahiocefalic (X). Impulsurile aferente sunt transmise de nervii cranieni IX si X la nucleul tractului solitar (NTS) si partea dorso – laterala a bulbului. Impulsurile sunt transmise mai departe prin interrmediul interneuronilor spre portiunea antero-laterala a bulbuluii caudal, care la randul sau trimite proiectii spre neuronii inhibitori din portiunea antero-laterala a bulbului rostral. De la NTS pleaca fibre spre nucleul ambiguu. In plus, senzorii de volum se gasesc in atrii si aproape de locul de varsare al venelor cave in inima, aferentele acestora (gradul de umplere al patului vascular) sunt preluate de nervul vag si transmise la NTS si la hipotalamus. Informatiile mecanice, nociceptive, metabolice si respiratorii ajung la nivelele de reglare ale circulatiei din bulb si din hipotalamus.
Eferentele: Impulsurile simpatice merg de la bulbul rostal (inhibitor) spre nucleul intermediolateral spinal. Ca si fibre pre-si postganglionare ajung la inima, vase, rinichi si medulosuprarenala. Conexiunile parasimpatice ce pornesc din NTS spre nucleul ambiguu ajung pe calea nervului vag (X) la inima si la vase.
Controlul SNC: Investigatiile simpatica si parasimpatica prin intermediul neuronilor de la nivelul bulbului au actiune sinergica la nivelul sistemului vascular. NTS si nucleul ambiguu sunt controlati de hipotalamus. Hipotalamusul actioneaza si asupra neuronilor preganglionari ai sistemului circulator. Informatiile (de la musculatura scheletica, baroreceptori si vestibulare) venite de la cerebel (nucleul fastigial) fac sinapsa cu cei inhibitori. Influentele corticale actioneaza asupra planificarii pregatirii si derularii activitatilor vasculare. Ischemia crebrala determina accentuarea activitatii simpatice.
Aritmii neurogene: Aritmiile neurogene pot fi supraventriculare sau ventriculare. Posibilii declansatori sunt de ex. hemoragiile subarahnoidiene, traumatismele cranio-cerebrale,infarctele cerebrale, hemoragiile intracerebrale, scleroza multipla, crizele epileptice, tumoriile cerebrale, sindromul de sinus carotidian (tipul cardio-inhibitor),nevralgia de glosofaringian, sindromul QT ereditar, interventiile neurochirurgicale.
Leziunile miocardice: Modificarile ECG (supra-/subdenivelare de segment ST, T negastiv), ce corespund aspectului de ischemie miocardica pot aparea in cazul hemoragiilor
sau al infarctelor cerebrale. Intrucat uneori apar si tulburari circulatorii coronariene, este dificil de stabilit cauza.
Tulburarile de reglare a tensiunii arteriale:
Hipertensiune: hemoragie cerebrala, reactie de tip Cushing (+ bradicardie, apnee) in leziunile de trunchi cerebral, porfirie, encefalopatie Wernicke (cu aritmie), tumora de fosa posterioara.
Hipotensiune: traumatism cranio-cerebral, leziune spinala (siringomielie, traumatism,
mielita, mieloza funiculara), atrofie multisistemica, paralizie supranucleara progresiva, sindrom Parkinson, neuropatie periferica ( de ex. diabet zaharat, amiloidoza, sindrom Guillain- Barre, neuropatie uremica ).
Sicopa: Sincopele ortostatice sau reflexe sunt induse de acumularea de sange venos in extremitati, ducand la o umplere redusaa ventriculului stang. Aceasta duce la
activarea baroreceptorilor. Daca se depaseste pragul excitator critic, apar semne de alarma (presincopa) urmare de sincopa. Caracteristice sunt activitatea simpatica
redusa, cresterea adrenalinei (medulosuprarenala) si scaredea noradrenalinei rezultand vasodilatatie. Se adauga si o crestere a tonusului vagal (bradicardie).
All Comments