Varsta si boala
In cele mai multe tari industrializate a aparut o modificare a piramidei populationale, cu o scadere a populatiei si o crestere procentuala a populatiei varstnice.
Aceasta evolutie se datoreaza conditiilor de viata (ex. alimentatie, conditiile igienice, locuinte) si a optiunilor terapeutice (ex. pentru epidemii, infectii,
accidente).
Imbatranirea (neurodegnerarea) reprezinta un proces biologic desfasurat in timp, care face parte din ciclul vietii. Senescenta se refera la modificarile fizice ce
apar odata cu inaintarea in varsta si care au repercursiuni mai mult sau mai putin accentuate asupra sanatatii si asupra stilului de viata a barbatilor si al femeilor.
Aceste modificari sunt rezultatul unor procese de imbatranire programate genetic si a unor deteriorari cumulate odata cu inaintarea in varsta. Printre ultimele
se numara mutatiile cromozomiale spontane, modificarea conformatiei proteinelor, limitarea capacitatii de diviziune celulara, perturbarea metabolismului celular prin acumularea radicalilor liberi de oxigen precum si disfunctii mitocondriale datorita accentuarii apoptozei (moarte celulara „programata” genetic) si reducerii proceselor regenerative. Este posibil insa ca aceste procese sa nu fie doar cauza ci si consecinta procesului de imbatranire.
Durata de viata, adica lungimea vietii unui individ survine natural si nu prin accident, este azi de 85 de ani. Durata maxima de viata este data de fiinta care a
supravietuit cel mai mult. In cazul omului, aceasta este de 120 de ani. Durata de viata trebuie diferentiata de speranta de viata, care reprezinta estimarea statistica a varstei medii a populatiei la un moment dat.
Practic este relevanta independenta persoanei varstnice (speranta de viata activa), de ex. in a se autoingriji, alimenta, imbraca, a merge la cumparaturi si a face
tranzactii financiare. Circa 35% dintre cei peste 85 de ani intampina dificultati in desfasurarea activitatilor cotidiene pe cont propriu, iar 20% traiesc intr-un
camin.
Varsta si Boala
Rezerva fiziologica si implicit capacitatea de adaptare la influentele exogene (medicamente, traumatisme, infectii) si endogene (diabet zaharat, insuficienta cardiaca, disfunctie tiroidiana) scad odata cu varsta. Prin urmare bolile se manifesta mai precoce si sunt mai severe decat la tineri. Creste odata cu imbatranirea riscul de dementa Alzheimer, de cadere sau de Accidente Vasculare Cerebrale, datorita modificarilor organice aparute.
Aceste corelari nu permit diacnosticul de „boala de batranete”. Varsta nu este o boala si nu induce nicio boala. Totusi riscul riscul de imbatranire creste
datorita modificarilor induse de varsta. In practica medicala trebuie delimitate modificarile fiziologice (normale) ale organismului induse de varsta, de cele
patologice.
Incidenta anumitor boli neurologice creste odata cu inaintarea in varsta . de ex. pe masura ce imbatraneste creste riscul de tumori cerebrale. Cele mai frecvente
sunt metastazele, glioamele, meningioamele, neurinomul de acustic limfoamele primare. Prin cercetarea legaturilor dintre varsta si boala exista sansa prevenirii sau incetinirii proceselor ce stau la baza aparitie bolilor.
All Comments