Gimnastica respiratorie

Gimnastica respiratorie in refacerea sportiva consta din coordonarea si amplificarea voluntara a miscarilor libere respiratorii, respectiv din stimularea si antrenarea functiei
respiratorii prin miscari pasive, active si active cu rezistenta in scopul ameliorarii schimburilor gazoase la nivel pulmonar si tisular.

Prin exercitiile de respiratie se asigura astfel o ventilatie pulmonara optima, o plata rapida a „datoriei de oxigen” si o revenire intr-un timp cat mai scurt a indicilor neurofiziologici
la valori apropiate de cele anterioare efortului. La aceasta se adauga si facilitatea circulatiei de intoarcere venoasa cu impact pozitiv asupra metabolizarii produsilor acizi rezultati
in urma efortului.

Ca urmare a faptului ca exercitiile libere se respiratie pot fi executate din orice pozitie, acestea vor fi adaptate momentului in cadrul refacerii. Astfel daca in cadrul iesirii
din efort exercitiile de respiratie sunt asociate variantelor de alergare si de mers, in refacerea propriu-zisa postefort se refera pozitiile: sezand, pe genunchi si decubit.
Ritmul si tempoul miscarilor in cadrul exercitiilor de respiratie din refacere se adapteaza starii organismului, in post-efort avand caracter regresiv-in conditiile in care sunt
permanent controlate.

Cele mai utile exercitii de respiratie sunt cele in care fazele respiratorii sunt asociate cu miscari active la nivelul trunchiului-flexii, extensii, inclinari laterale si rasuciri:
– membrelor superioare – flexii, extensii, abductii, adductii, circumductii
– membrelor inferioare – mers, alergare, triplaflexie, tripla extensie, abductie, etc – executate simetric sau asimetric, in doi sau mai multi timpi.
In refacere accentul este pus pe respiratiile de tip abdominal si respiratiile complete.